09 mai, 2013

DUPĂ ȘASE ANI. CE CRED ROMÂNII DESPRE UNIUNEA EUROPEANĂ?

La 6 ani de la intrarea oficială a României în Uniunea Europeană, românii rămân optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene și cred că țara noastră este pregătită să intre în Spațiul Schengen
Datele provin din studiul ”După 6 ani. Ce cred românii despre Uniunea Europeană?”, realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie – IRES cu prilejul Zilei Europei. Studiul a fost focusat pe modul în care românii percep relația pe care țara noastră o are cu Uniunea Europeană și evoluția a acestor relații pe parcursul ultimilor ani, o parte din datele cuprinse în acest studiu fiind comparate cu studii similare realizate de IRES în 2012 și 2011.
La nivelul percepțiilor cu privire la Uniunea Europeană, cercetarea a relevat, că:
·       Trei sferturi (74%) dintre români apreciază drept un lucru bun faptul că România este membră a Uniunii Europene (creștere de 4% față de august 2012)
·        65% dintre respondenți – în creștere cu 5% față de anul 2012 – cred că România beneficiază de faptul că este membră a UE
·       Jumătate dintre cei chestionați au o imagine pozitivă și destul de pozitivă față de Uniune, 1 din 4 români (26%) are o imagine negativă și destul de negativă, iar o cincime (21%) au o imagine neutră
·       Românii asociază, cel mai frecvent, Uniunea Europeană cu: libertatea de a călători, studia și lucra oriunde în UE (91%), cu pacea (86%), diversitatea culturală (79%), democrația (74%), cu Euro (66%), cu birocrația (64%), șomajul (62%), protecția socială (60%), risipa de bani (58%), prosperitatea economică (56%), cu un cuvânt mai greu de spus în lume (55%), cu control insuficient la frontierele exterioare (55%), mai multe infracțiuni (53%), pierderea identității noastre culturale (47%)
·       Peste 60% dintre români sunt foarte și mai degrabă optimiști cu privire la viitorul Uniunii Europene, dar o treime dintre ei sunt foarte și mai degrabă pesimiști în această privință. Rezultatele nu cunosc variații semnificative față de 2012
·       52% dintre participanții la studiu sunt de acord sau tind să fie de acord cu ideea conform căreia România ar fi fost mai bine protejată în faţa actualei crize financiare şi economice dacă am fi adoptat moneda unică Europeană, euro, 44% însă sunt în dezacord cu această ipoteză
·       60% cred însă că România este privită prost și foarte prost în Uniunea Europeană spre deosebire de 39% dintre români care cred că țara noastră este privită bine și foarte bine
·       În ceea ce privește influența țării noastre în cadrul UE, aproape jumătate dintre respondenți (49%) cred că România se află printre ultimele 5 state, o treime (30%) cred că se poziționează pe la mijloc, iar 15% sunt de părere că ar fi pe ultimul loc. Doar 4% dintre respondenți plasează țara noastră între primele cinci state sub aspectul influenței sale
·       Un procent semnificativ dintre respondenți (86%) sunt de părere că România ar trebui să se comporte de pe picior de egalitate în relațiile cu celelalte țări membre UE
·       73% dintre participanții la studiu cred că relația de coabitare Președinte-Premier a influențat relațiile României cu statele europene, iar 58% dintre acești cred că influența a fost una pozitivă
·       96% dintre respondenți au auzit de Spațiul Schengen, iar 86% dintre aceștia sunt de părere că intrarea României în spațiul Schengen ar fi un lucru bun. 53% dintre respondenți apreciază că România este pregătită să intre în Schengen
·       Jumătate dintre români (51%) cred că Președintele României este respectat în străinătate – acest aspect s-a apreciat cu 16% față de cercetarea similară din august 2012
·       61% dintre români cred, totodată, că Premierul României este respectat în străinătate
·       27% dintre cei chestionați cred că România merge într-o direcție bună – tendință într-o continuă creștere în ultimii 2 ani
·       Percepția cu privire la politica externă a României s-a îmbunătățit față de 2011: 42% dintre respondenți cred că politica externă a României este bună și foarte bună, față de 24% în februarie 2011
 Caracteristicile cercetării:
Volumul eșantionului: 1.324 indivizi de 18 ani și peste
Tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel național.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,8%
Perioada anchetei: 8 Mai 2013
Mai multe detalii găsiți în raportul de cercetare și analiza datelor.

3 comentarii:

  1. Necazul e ca exista un optimism informat si unul atavic, pavlovian. Pesimismul european fata de UE, insusit si inteles in mare masura, pe care l-am intalnit des in vestul continentului, bate optimismul romanesc, vizibil doar in studii sociologice. Opiniile noastre, romanesti, sunt, inca, preponderent tributare efectului emotional imediat in fata publicitatii (in sens larg). Noi putem da note bune UE, dar sunt moneda calpa: nu avem referential sanatos. Spun si eu...

    RăspundețiȘtergere
  2. Remarc un nivel destul de mare al increderii cetatenilor in tot ce inseamna relatii cu UE insa accentuat mai mult de neincrederea generalizata in institutiile romanesti.Intotdeuna un lucru este mai bun sau mai rau numai in comparatii cu altul.Cand ai nostrii sunt prea rai par strainii prea buni, iar nici nemtii, nici americanii nu merita neaparat descrieri asa generoase cum au parte, insa este natura umana care ne face sa credem ca modelele sunt impecabile.Tot ce inseamna miscare sociala bazata pe multa euforie si incredere in mai bine se va lipsi cel mai des de ratiune si prudenta.Vedem in Siria acum, am vazut euforia dupa caderea comunismului in Romania, sau Haiti dupa plecarea francezilor.Prudenta si ratiune putem vedea Revolutia de catifea din Cehia si Slovacia si evolutia pozitiva ulterioara.Societatea este foarte sensibila, patosul castiga in cazul razboaielor si fotbalului, societatea este hipersensibila si are nevoie de stabilitate si de aici dezvoltare durabila.Proiectele pe termen scurt impreuna cu castigurile lor rapide investesc mult din patima indivizilor, insa proiectele pe termen scurt nu pot oferi dezvoltarea durabila.
    O personalitate rationala si prudenta isi doreste o crestere in primul rand stabila pe cand o personalitate patimasa participa artagos in cat mai multe dueluri pe care le va pierde in mare parte si va pierde astfel per ansamblu.Traian Basescu si-a construit politica pe fronda fatisa impotriva coruptiei insa a facut-o intr-un stadiu al Romaniei in care coruptia este generalizata si s-a intors impotriva lui si nici macar nu s-a putut baza pe argumentul cresterii economiei.Beneficii aduce politica consensului , Angela Merkel este un tip de politician rational si prudent care a evitat conflictele si a demonstrat atuurile compromisului.Psihologia politica poate sa intuiasca mult din comportamentul liderilor si sa aprecieze efectele guvernarii lor prin trasaturile lor comportamentale.Iar popoarele patimase isi vor consuma mereu agresivitatea in politica cu victime colaterale din randul propriilor cetateni.Iar schimbarea nu poate surveni cand argumentele patimase,artagoase au priza care o au la public si se poate oberva usor in spatiul german cum un vorbitor agresiv este indata izolat de catre ceilalti interlocultori in cazul in care se indeparteaza de o sustinere civilizata a ideilor.Asa ca de ce s-ar mai osteni Uniunea Europeana sa finanteze culturi predispuse la irosit prin preferinta lor spre conflict.Poporul roman isi va duce crucea multi ani de aici incolo si isi va alege conducatorii dupa asemanarea lor, patimasi si conflictuali.Iar europenii isi vor oferi fondurile doar pt a nu exploda butoiul cu pulbere balcanic.Restul sunt eforturi in marea lor masura si per ansamblu sterile.

    RăspundețiȘtergere
  3. Valentin Naumescu

    “E greu de generalizat, dar se pare că, o dată la fiecare douăzeci sau treizeci de ani, fundamentele unui sistem politic şi social sunt puse la încercare.

    Europa este cuprinsă treptat de un val de proteste, în principiu diferite ca motivaţie (politice, economice, sociale), aparent izolate şi greu de conectat, dar care se pot întâlni mai devreme sau mai târziu într-o zonă politică şi de aşteptări detonantă: ascensiunea populismului, cu toate ramificaţiile lui posibile: euroscepticismul, naţionalismul, extrema dreaptă, xenofobia, segregaţionismul (separatismul etnic, religios, cultural, rasial) ca eşec sau recul al multiculturalismului liberal, protecţionismul economic ca reacţie la deschidere şi globalizare etc.
    http://www.contributors.ro/editorial/e-vremea-protestelor-in-europa-ce-generatie-politica-se-naste/

    RăspundețiȘtergere

Nu striga niciodată ajutor

Am regăsit azi într-o librărie un volum apărut în pandemie, scris de Mircea Cărtărescu. Mi-am dat seama că m-a ajutat în pandemie pentru că ...